You are currently browsing the monthly archive for March 2011.

Din seria “O viata minunata in Paradis”. Dupa o poveste reala 🙂

Stiu cum e sa te trezesti dimineata, cu soarele in fata, la 20 de grade, desi ianuarie si tot ce vezi in jurul tau e natura. Copaci verzi, pasari, cer albastru si soare. Sau ploaie, dupa zi. Dar tot minunat e. Sa te trezesti si asta sa fie primul lucru pe care il vezi. Cum sa nu te gandesti apoi, instantaneu, sa multumesti pentru ce ai?

Stiu cum e sa te trezesti fara niciun stres, fara sa te gandesti: aoleo, trebuie sa ajung la scoala / la job / am o intalnire cu cineva, etc. Pur si simplu sa nu ai nimic de facut, o zi in care faci ce vrei tu. Daca vrei sa faci ceva. Daca nu, e ok sa nu faci nimic. Totul e ok.  Iar urmatorul gand dupa “buna dimineata, soare” ar fi “hmm… ce facem azi? cafea sau ceai?” Cu care dintre prietenii mei? Oare cine o fi treaz la ora asta, ca eu nu am nici zahar, nici lapte si as vrea sa beau ceva bun. O, multumesc, Universule, pentru inca o zi in Paradis!

Apoi, dupa ritualul cafea ce dureaza cateva ore, te gandesti ca ai manca ceva. Asa ca ori gatesti pentru toti prietenii tai, ori stai de vorba cu ei, in timp ce ei iti gatesc tie. Musai! Cu mare drag totul. Ce ne-am face fara a manca din placerea de a manca? Si nu e cea mai buna mancarea cu dragoste?

Apoi, eventual, citesti ceva, sau scrii, sau desenezi, sau canti, sau te joci cu vreun instrument, sau stai de vorba, pur si simplu. Sau faci ce vrei. Apoi te duci, seara fiind, unde sunt adunati oamenii dragi tie si asemanatori tie, cel putin, ca stil de viata. Si faceti muzica impreuna. Fiind peste tot o gramada de instrumente – de la kalimba la chitara, de la djembe la didgiridoo, de la tot felul de zornaitori la tabla si etc etc etc. Si cantati si va bucurati si zambiti. Zambiti tare mult. Uitandu-va unii la altii. In ochi, fara sa intorci privirea. Fara sa te ascunzi. Dupa care, vine cea mai grea parte a zilei – sa te duci la culcare – adica sa te misti de acolo de unde esti pentru a merge cateva minute. Asta da, minunatie de viata. Multumesc pentru inca o zi in Paradis. Noapte Buna!

Din seria “Cautam tineri entuziasti”, azi scriem oficial: avem nevoie de voluntari pentru festival.

Asa ca daca esti pasionat de filmul documentar si crezi ca drepturile omului nu sunt doar un concept gol, ci ceva pentru care merita sa fii alaturi de noi, scrie-ne la coordinator@oneworld.ro. Asta daca ai timp liber intre 16 – 21 martie, bineinteles 🙂 Daca ai fost anii trecuti la proiectii,  stii deja cam ce facem. Iar daca nu, nu e nimic, vei afla oricum 🙂

Noi credem ca e fain sa fii voluntar pentru ca in primul rand, privesti totul cu alti ochi. Esti implicat, esti in interior si simti totul in mod diferit. Festivalul este al tau, nu e doar un alt eveniment. Plus ca intalnesti tot felul de oameni frumosi, care sunt interesati de acelasi lucru. Mai vezi un film, mai vezi alt film si tot asa 🙂

De la inceput de tot, de la prima editie din 2008, voluntarii au avut un mare rol. Pe atunci existau doar Centrul Ceh si o mana de oameni entuziasti. Ulterior, ne-am organizat si noi un pic, ne-am oficializat sub numele unei asociatii si tot asa. Dar la inceput au fost voluntarii. Si ne place sa continuam tot asa. Asta pentru ca stim exact cum e, am fost si noi tot la fel.